| Principală » Fişiere » Genuri Filme » Documentar | [ Home ] |
Jaful financiar - Crima vremurilor noastre AVI
|
| [ Imagine ] | 2012-01-21, 12:30 |
| Danny Schechter, jurnalist de investigaţie şi producător independent de film, dublu laureat al premiului Emmy, semnează scenariul şi regia acestui film, lansat în primăvara lui 2009, Plunder: The Crime of Our Time, un documentar complex care explorează modul cum actuala criză financiară a fost clădită pe fundamentul unei activităţi infracţionale, dezvăluind conexiunile intime dintre colapsul pieţei imobiliare şi catastrofa economică ce a urmat. Filmul de faţă demontează, în amănunt, întreaga piramidă a fraudelor care au condus la sechestre masive în SUA, ce afectează 10 milioane de proprietari de case, la creşterea şomajului, colaps economic şi privaţiuni în accentuare, în întreaga lume. Plunder reface mozaicul infracţional, identificând cine sunt victimele şi beneficiarii acelor scheme financiare iresponsabile, în "ceea ce s-ar putea dovedi a fi cea mai mare crimă nonviolentă împotriva omenirii, din istorie", potrivit unui fost investitor bancar, Graydon Carter, editorul lui Vanity Fair, care continuă afirmând că "în altă ordine de idei, niciodată până acum, atât de puţini n-au făcut atât de mult rău atât de multor oameni", furia celor aflaţi sub sechestru imobiliar, manifestată împotriva directorilor şi acţionarilor marilor instituţii bancare şi financiare, fiind perfect integrată în acest context. "Este o poveste care trebuie să fie spusă, dacă noţiunea de dreptate economică vrem să aibă vreun sens", spunea Schechter, "Plunder solicitând o investigaţie completă privind persoanele responsabile de criză şi o pedeapsă corespunzătoare pentru răufăcători, în aceste vremuri în care criza continuă să fie tratată atât de superficial de către toate posturile mass media, fiindcă această criză n-a fost provocată de erorile involuntare ale câtorva oameni, ci de lăcomia lor nelimitată, o infracţiune care ne afectează acum pe toţi." Urmările le cunoaştem cu toţii: criza financiară a Americii s-a transformat rapid într-o catastrofă globală, ale cărei efecte continuăm să le resimţim. Investigaţia de peste patru ani a lui Schechter se focalizează pe trei direcţii fundamentale, în care pare să fi evoluat haznaua corupţiei financiare: în primul rând ceea ce FBI denumea, încă din 2004, "o epidemie de fraude ipotecare", plângându-se totodată de diminuarea echipelor de cercetare antifraudă, deloc întâmplătoare cred eu, sub pretextul luptei contra fantomei terorismului, apoi practicile înşelătoare şi prădătoare ale Wall Street de mascare a acestor debite irecuperabile în "pachete structurate de investiţii", purtând diverse denumiri, care mai de care mai sofisticată şi mai găunoasă şi, în cele din urmă, atragerea marilor firme de asigurări, ce deţineau evaluări de vârf care le susţineau respectabilitatea de faţadă, în asigurarea acestor "vehicule de investiţii" şi amplificarea valorii lor, oricum exagerată, de câteva zeci de ori, prin manipulări frauduloase ale pieţei. Fără îndoială că aceste infracţiuni cumulate n-ar fi fost posibile, dacă mecanismele sociale corespunzătoare ar fi funcţionat, dacă nu s-ar fi procedat, în prealabil, la de-reglementarea domeniului financiar, sub pretextul libertăţi pieţei şi cu sprijinul marionetelor politice corupte, dacă agenţiile de evaluare şi firmele de audit şi-ar fi făcut datoria şi, bineînţeles, dacă mass media nu ar fi privit, ca de obicei, în orice altă direcţie, dar nu spre escrocii care mobilează birourile de pe Wall Street. Recent, revista Fortune ridica următoarea problemă: "Unde sunt acuzaţiile la adresa directorilor executivi de pe piaţa imobiliară,care ne-au târât în această mizerie? La trei ani de la spargerea acestei 'bule' imobiliare, procurorii federali au eşuat să construiască vreun caz împotriva directorilor de firme, care au fost complici la unele dintre cele mai grave excese de pe piaţa creditelor imobiliare subprime." Sau, mai grav decât atât, potrivit unei foste iniţiate de rang guvernamental înalt, care cunoaşte intim şi practicile Wall Street, Catherine Austin Fitts, este vorba de "o lovitură de stat financiară", care include: "bule financiare" produse pe multiple pieţe, scheme de pompare a preţurilor reale, vânzări frauduloase pe termen scurt, suprimarea accesului la metale preţioase şi intervenţii active asupra pieţei din partea oficialilor de la Washington şi ai Rezervei Federale, care permit unor iniţiaţi puternici să se joace cu sistemul, să comită fraude masive, pentru a-şi transfera în conturile proprii miliarde de dolari din averea publică şi, într-un final, să primească subvenţii enorme din banii aceloraşi sclavi contribuabili sărăciţi de criză. În ultimul sfert de secol am fost martorii celui mai mare jaf istoric al avuţiei umane. În timp ce o elită minusculă a profitat enorm, marea majoritate a cetăţenilor au trecut printr-o perioadă neagră de scădere a veniturilor, dispariţie a pensiilor şi diminuare a conturilor bancare, toate acestea conducând la o criză a debitelor personale care stă la baza prăbuşirii financiare curente. Cred că William Black se exprima cel mai bine în cartea sa, intitulată chiar aşa "Cea mai bună cale de a jefui o bancă este de a fi proprietarul ei", mai ales în condiţiile unui climat legislativ relaxat cu intenţie, în care Rezerva Federală şi giganţii financiari sunt proprietarii guvernului şi nu invers, fiindcă, până la urmă, ei scriu legile, ei fac regulile, ei îşi instalează propriile marionete în marile fotolii oficiale de la Washington şi tot ei obţin subvenţii masive şi nu sunt urmăriţi în justiţie, atunci când jaful lor devine evident. Descărcare | |
| Categorie: Documentar | Adăugat de: Torquemada | Tag-uri: | |
| Vizualizări: 1843 | | Comentarii: 3 | |
| Total comentarii : 3 | |
|
| |
