| Principală » Fişiere » » Carti Audio | [ Home ] |
Evanghelia după Ioan -
|
| [ Imagine ] | 2018-01-07, 16:54 |
| Evanghelia după Ioan Evanghelia după Ioan, numită șiEvanghelia lui Ioan, este a patra Evanghelie si este una dintre cele patru evanghelii canonice din Noul Testament. Apare în mod tradițional a patrua, după Evangheliile Sinoptice ale lui Matei, Marcu și Luca. Evanghelia lui Ioan este anonimă. Deși Evanghelia lui Ioan este anonimă, tradiția creștină din secolul al II-lea, atestată mai întâi de Irenaeus, i-a atribuit istoric lui Ioan Apostolul, fiul lui Zebedee și unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Isus. Evanghelia este atât de strâns legată în stil și conținut cele trei epistole care au supraviețuit dupa Ioan, pe care comentatorii le tratează in cele patru cărți, împreună cu Cartea Apocalipsei, ca un singur corpus sau literatură ioanina, deși nu este în mod necesar scrisă de același autor. Aceste identificări, totuși, sunt respinse de mulți cercetători biblici moderni. Cu toate acestea, autorul celei de-a patra Evanghelii este uneori numit Ioan Evanghelistul. Evanghelia după Ioan este ultima evanghelie din canonul Noului Testament. În mod tradițional îi este atribuită apostolului Ioan. În realitate ea este o scriere pseudonimă, fiind opera unui autor anonim. Alți autori care sunt de părere că i se cunoaște autorul (opinie minoritară) subscriu la ideea că a fost publicată anonim. Această evanghelie nu susține că ar fi fost scrisă de martori direcți la evenimentele relatate: "Ele nu pretind că ar fi fost scrise de martori la viața lui Isus, iar istoricii au recunoscut de mult că ele au fost produse de creștini din a doua sau a treia generație, trăind în alte țări decât Isus (și Iuda), vorbind o limbă diferită (greacă în loc de aramaică), trăind în circumstanțe diferite și adresându-se unui public diferit." (Bart D. Ehrman, The lost Gospel of Judas Iscariot: a new look at betrayer and betrayed.) C. K. Barrett, și mai târziu Raymond E. Brown, a sugerat că o tradiție s-a dezvoltat în jurul "comunității ioanine" și că această tradiție a dat naștere la Evanghelie. Descoperirea unui număr mare de fragmente sau manuscrise de papirus cu teme ioanine a condus la parerea mai mulor cercetători, ca textele erau printre cele mai influente în Biserica timpurie. Evanghelia după Ioan a fost scrisă, după părerea lui Harris, între anii 90 și 100. Ea este astfel cea mai târziu scrisă dintre evangheliile canonice. Discursurile conținute în această Evanghelie par a fi legate de problemele dezbaterii bisericii-sinagogii la momentul compoziției. Este de remarcat că, la Ioan, comunitatea pare să se definească în contradicție cu iudaismul, mai degrabă decât ca parte a unei comunități creștine mai largi. Chiar dacă creștinismul a început ca o mișcare în interiorul iudaismului, deoarece exista o opoziție intre cele două religii. Evanghelia după Ioan nu face parte dintre evangheliile sinoptice. Ea poate fi împărțită în patru secțiuni: un prolog (1: 1-18), o carte a semnelor (1: 19-12: 50), o carte a slavei (13: 1-20: 31) si un epilog (21). Structura este foarte schematică: există șapte "semne" care culminează cu invierea lui Lazăr (prefigurarea învierii lui Isus) și șapte "Eu sunt" zicând și cyvantari, culminând cu proclamarea de catre Toma pentru Iisus ca "domnul meu și Dumnezeul meu"... același titlu (dominus et deus) spus de către Împăratul Roman Domitian. Evanghelia existentă a fost scrisă direct în greacă și nu este, nu poate fi, o traducere din ebraică sau din aramaică: mărturie stă prezența unei terminologii cu forme stilistice și cu jocuri de cuvinte posibile numai în limba greacă. De exemplu dialogul dintre Nicodim și Isus (Ioan 3:1-12) se bazează pe un joc de cuvinte care e imposibil în aramaică, fiind posibil doar în greacă. Relatarea despre Ioan Botezătorul este diferită de cea a evangheliilor sinoptice. În această Evanghelie, Ioan nu este numit "Botezătorul". Misiunea Baptistului se suprapune cu cea a lui Isus; botezul lui Isus nu este menționat explicit, iar dovada ca l-a botezat pe Isus nu este prezentata precis. Evanghelistul a știut aproape cu siguranță istoria botezului lui Iisus de catre Ioan și face o mentionare teologică vitală a acestuia. El îi subordonează pe Botezător lui Isus, poate ca răspuns la membrii sectei Baptiste care vede mișcarea lui Isus ca pe o mișcare a lor. Evanghelia lui Ioan este semnificativ diferită de evangheliile sinoptice, cu variații majore în materie, accent teologic, cronologie și stil literar. Există, de asemenea, unele discrepanțe între Ioan și sinoptici, dintre care unele prezinta mari contradicții. | |
| Categorie: Carti Audio | Adăugat de: Zganarel | Tag-uri: | |
| Vizualizări: 1440 | | Comentarii: 0 | |
| Total comentarii : 0 | |
