| Principală » Fişiere » » Filme, actori, regizori | [ Home ] |
Mihail Sebastian Doc
|
| [ Imagine ] | 2016-01-25, 22:49 |
| Mihail Sebastian Mihail Sebastian (nume real: Iosif Hechter, alt pseudonim: Victor Mincu, n. 18 octombrie 1907, Brăila – d. 29 mai 1945, București) a fost un om de litere român de origine evreiască, care a scris roman, dramaturgie și critică literară. A fost de asemenea activ ca publicist, ținând printre altele și cronică muzicală. Mihail Sebastian a fost unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Nae Ionescu. Un scandal fulminant în epoca interbelică i-a cauzat prefața antisemită a lui Ionescu la romanul "De două mii de ani", prefață pe care Sebastian a publicat-o intactă. Deriva înspre extremismul de dreapta a generației sale și circumstanțele politice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au îndepărtat de maestrul său și de foștii săi prieteni. În această perioadă a ținut jurnal. A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, "Fragmente dintr-un carnet găsit", apoi în același an a publicat un volum de nuvele, "Femei". A publicat mai multe romane, "Orașul cu salcâmi" (1935) (roman al adolescenței), "Accidentul" (1940) (roman de dragoste), influențate de Marcel Proust, Gustave Flaubert și de alți romancieri francezi. În anul 1934 publică un alt roman, "De două mii de ani", de această dată despre ce înseamnă să fii evreu în România. Cartea a căpătat o celebritate nedorită, mai ales în urma prefeței semnată de magistrul lui Sebastian și al generației Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu încerca să fundamenteze antisemitismul din perspectivă teologală, conchizând că evreii nu au nici o putință de salvare întrucât sunt evrei. La scurt timp va publica și "Cum am devenit huligan", în care adună articolele apărute în presă, care reprezintă un dosar al receptării operei sale. Procedeul foarte modern îl reia pe cel folosit de romancierul André Gide în romanul "Falsificatorii de bani". Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru "Steaua fără nume", "Jocul de-a vacanța", "Ultima oră". Piesa Insula a rămas neîncheiată. Piesele sale Steaua fără nume, Ultima oră și Jocul de-a vacanța au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproducție româno-franceză (Mona, l'étoile sans nom - 1967), în care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady. După moartea lui subită, a fost lovit de un camion în 1945, la numai câteva luni după ce naziștii fuseseră alungați din România, în plină tinerețe creatoare, posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru, până în 1996, când jurnalul, care rămăsese peste 60 de ani inedit, a fost tipărit pentru prima dată. Cartea a suscitat controverse aprinse în societatea românească, fiind contrară imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice. | |
| Categorie: Filme, actori, regizori | Adăugat de: Zganarel | Tag-uri: | |
| Vizualizări: 464 | | Comentarii: 0 | |
| Total comentarii : 0 | |
